Într-un mesaj oficial transmis la sfârșitul lunii mai, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), prof. dr. Horațiu-Remus Moldovan, a anunțat un pachet de trei măsuri majore destinate modernizării sistemului. Deși concetele anunțate sună ideal — „un sistem mai eficient, mai transparent și mai aproape de pacient” —, proiectul a declanșat un val masiv de critici din partea medicilor și a operatorilor privați din sănătate (PALMED), care avertizează că noile reguli vor bloca accesul bolnavilor la investigații salvatoare.
Miza cea mai mare se află în jurul Programelor Naționale de Sănătate (oncologie, radioterapie, cardiologie, scanări de înaltă performanță de tip PET-CT), unde noile reglementări ar putea lăsa pacienții pe liste de așteptare în momente critice.
Ce prevede planul CNAS?
Conform mesajului oficial al conducerii, instituția propune trei direcții de acțiune:
- Înființarea Departamentului de Farmaco-Economie – pentru o evaluare mai strictă a costurilor medicamentelor.
- Consolidarea funcției de audit – prin crearea unei Direcții de Audit Public Intern la nivelul CNAS pentru verificarea banilor cheltuiți.
- Reglementarea parteneriatului public-privat – introducerea unei formule stricte prin care pacienții sunt direcționați către clinicile private doar atunci când capacitatea spitalelor publice este complet depășită.
„Atunci când capacitatea furnizorilor publici este insuficientă, mecanismele de colaborare cu furnizorii privați trebuie să poată fi activate transparent și predictibil, astfel încât pacienții să aibă acces mai rapid la servicii”, a explicat președintele CNAS, Horațiu Moldovan.
De ce s-au revoltat asociațiile medicale? „Riscăm să reducem șansele de supraviețuire”
Deși intenția declarată de CNAS este reducerea timpilor de așteptare, realitatea birocratică din proiectul de Ordin publicat în transparență decizională spune o altă poveste. Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) a cerut retragerea de urgență a documentului, acuzând că noua „formulă” elimină dreptul pacientului de a alege și introduce filtre administrative greoaie.
Într-o reacție extrem de dură, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) a atras atenția că sănătatea românilor nu poate depinde de formule teoretice matematice. În comunicatul oficial PALMED din 3 iunie 2026, aceștia solicită oficial retragerea imediată a proiectului, argumentând că noul mecanism ignoră realitatea cruntă din teren — lipsa personalului din spitalele de stat și listele lungi de așteptare care pot agrava decisiv evoluția bolilor.
Principalele temeri din sistem în acest moment sunt:
- Întârzieri la tratamentul cancerului: În oncologie și radioterapie, fiecare zi contează. Criticii spun că proiectul lasă impresia că „nu contează dacă un pacient oncologic începe tratamentul astăzi sau peste 3 luni”, din cauza procedurilor complicate de aprobare a decontărilor la privat.
- Infrastructură nefolosită: În loc ca un pacient să fie trimis direct acolo unde există aparatură liberă (chiar și la privat), noul sistem va obliga bolnavul să aștepte blocat în sistemul de stat până când se demonstrează matematic, prin „formulă”, că spitalul public nu mai face față.
Ce înseamnă asta pentru tine ca pacient?
Dacă proiectul va trece în forma actuală, accesul la investigații complexe (cum este PET-CT-ul necesar pentru monitorizarea tumorilor) sau la ședințele de radioterapie decontate ar putea deveni mult mai anevoios. În loc ca biletul de trimitere să poată fi folosit rapid la orice clinică dotată, traseul tău va depinde de aprobări birocratice suplimentare legate de gradul de ocupare al spitalelor de stat din județ.
Rămâne de văzut dacă în urma valului de contestații din primele zile ale lunii iunie, CNAS va accepta să modifice proiectul într-un grup de lucru comun cu medicii și asociațiile de pacienți, astfel încât criteriul principal să rămână urgența medicală, nu calculele bugetare.
