Parcul Natural Munții Maramureșului, partener la Conferința Internațională privind Monitorizarea și Managementul Zonelor Umede din Regiunea Carpatică -

O conferință internațională desfășurată ieri, 11 iunie 2026, la Vișeu de Sus a adus în atenție viitorul zonelor umede și al turbăriilor din Maramureș, în cadrul proiectului transfrontalier „Wetland”, finanțat prin programul Interreg NEXT România–Ucraina–Slovacia.

Proiectul a reunit șase organizații partenere din cele trei țări, printre care Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), Parcul Natural Munții Maramureșului, Universitatea Națională din Ujgorod și Parcul Național Natural „Synevyr” din Ucraina, precum și Administrația Parcului Național „Poloniny” și Universitatea din Žilina (Slovacia).

La eveniment au participat cercetători, autorități publice și reprezentanți ai comunităților locale, inclusiv reprezentanți ai GAL Nord-Est Țara Maramureșului.

De ce ar trebui să ne pese? 3 lucruri esențiale:

Campionii stocării de carbon: Specialiștii au dezvăluit o cifră uimitoare: 1 hectar de turbărie stochează la fel de mult carbon cât 10 hectare de pădure! Distrugerea lor accelerează masiv încălzirea globală.
Sunt „rinichii” naturii: Aceste zone filtrează apa, mențin izvoarele curate și, cel mai important pentru localnici, previn inundațiile în caz de ploi abundente.
Țin economia și turismul în viață: O natură curată înseamnă turiști care vin pentru Mocăniță, drumeții și produse locale. Protejarea lor înseamnă locuri de muncă în Maramureș.

Care sunt marile pericole?

Cercetătorii trag un semnal de alarmă: cele mai mari amenințări actuale sunt seceta, accesul ilegal cu mașini 4×4 / ATV-uri în aceste zone fragile și extragerea ilegală de turbă.

Deși oamenii de știință vin cu soluții tehnologice, aplicarea lor depinde acum de autorități, care trebuie să interzică distrugerea acestor habitate unice.

Monitorizare modernă pentru ecosisteme fragile

Scopul proiectului este protejarea și monitorizarea pe termen lung a zonelor umede, considerate „rinichii naturii” datorită rolului lor esențial în filtrarea apei, prevenirea inundațiilor și stocarea carbonului.

Echipele de cercetare folosesc tehnologii moderne precum drone, scanări LiDAR, modele digitale ale reliefului și analize hidrochimice.

Zonele pilot din Maramureș includ Tăul lui Ciumău și Turbăria Iezerul Mare, unde sunt colectate probe de sol și apă pentru evaluarea stării ecosistemelor.

Ce aduc partenerii din Slovacia și Ucraina

Proiectul are o componentă transfrontalieră importantă.

Ucraina: Universitatea din Ujgorod și Parcul Național „Synevyr” contribuie la monitorizarea zonelor montane afectate de condiții climatice dure și provocări administrative generate de contextul actual din regiune.
Slovacia: Administrația Parcului Național „Poloniny” și Institutul de Biologie Alpină al Universității din Žilina au implementat sisteme de senzori automați care măsoară în timp real factori de mediu precum presiunea atmosferică, temperatura și condițiile din sol, oferind date continue fără prezență constantă în teren.

Turbăriile – ecosisteme esențiale pentru climă

Specialiștii atrag atenția că turbăriile sunt printre cele mai valoroase ecosisteme din punct de vedere climatic. Acestea pot stoca cantități uriașe de carbon: 1 hectar de turbărie reține aproximativ aceeași cantitate de carbon cât 10 hectare de pădure.

Distrugerea lor prin acces necontrolat, ATV-uri, drenări sau exploatare ilegală de turbă are efecte directe asupra accelerării schimbărilor climatice.

Beneficii pentru comunitățile locale

Pe lângă rolul ecologic, zonele umede au și o importanță economică majoră pentru Maramureș. Ele susțin turismul durabil, de la drumeții și ecoturism până la atracția principală a regiunii – Mocănița de pe Valea Vaserului.

Un mediu sănătos înseamnă apă curată, reducerea riscului de inundații și oportunități economice pentru comunitățile locale.

Provocări și apel către autorități

Proiectul se confruntă cu provocări majore, de la secetă și schimbări climatice până la dificultăți logistice în Ucraina, unde contextul de război îngreunează activitățile de cercetare și achizițiile publice.

În ciuda progreselor tehnologice și științifice, cercetătorii atrag atenția că aplicarea măsurilor de protecție depinde în final de deciziile autorităților.

„Noi colectăm date și propunem soluții, dar implementarea lor ține de factorii decizionali”, este mesajul transmis de specialiști.